Acte necesare :

Ce este testamentul ?

Noţiune : Testamentul este actul unilateral, personal şi revocabil prin care o persoană, numită testator, dispune, în una dintre formele cerute de lege, pentru timpul când nu va mai fi în viaţă. (art. 1034 Cod civil)

Caractere juridice:

* prin testament se exprimă voința unei singure persoane, aceea a testatorului ceea ce înseamnă că este un act juridic unilateral;

* reprezentând manifestarea de voință a unei singure persoane, testamentul este un act juridic individual ce nu poate fi încheit prin reprezentare legală și nici convențională;

* sub sancțiunea nulității absolute, testamentul trebuie să fie încheiat în formele prevăzute de lege ceea ce-i atribuie caracter solemn;

*oricând, în timpul vieții, testatorul poate să modifice sau să revoce testamentul, acesta fiind un act juridic revocabil;

* testamentul își produce efectele numai la moartea estatorului, fiind un act juridic pentru cauză de moarte.

Notă: Legea sancționează cu nulitatea absolută testamentul reciproc, adică - testamentul prin care două sau mai multe persoane dispun prin act, una în favoarea celeilalte sau în favoarea unui terț - tocmai în respectarea caracterului individual și revocabil al dispozițiilor pentru cauză de moarte. (art. 1036 Cod civil) Conţinutul testamentului: În testament pot fi incluse:

* dispoziții referitoare la întreg patrimoniul succesoral (legat universal), la o fracțiune din patrimoniu (legat cu titlu universal) sau la bunuri privite in mod individual (legat cu titlu particular), precum și dispoziții referitoare la anumite sarcini impuse moștenitorilor, la exheredări ale moștenitorilor legali ori descrierea patrimoiunlui lui de cuius sau prevederi prin care se modifică sau se revocă dispoziții din testamene anterioare;

* dispoziții referitoare la: desemnarea de tutori, numirea executorului/executorilor, recunoașterea copilului din afara căsătoriei, alte dispoziții de ultimă voință.

Formele testamentului:  Testamentul poate fi autentic sau olograf.

1. Testamentul autentic are următoarele caracteristici:

* este autentic dacă a fost autentificat de notarul public sau de o altă persoană învestită cu autoritate publică de stat, potrivit legii,

* autentificarea testamentului de către notarul public se face în conformitate cu prevederile Legei nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale şi Regulamentul de punere în aplicare a legii adoptat prin Ordinul nr. 710/C/1995 al ministrului justiţiei, raportate la cele ale art. 1044-1045 Cod civ,

* potrivit art. 13 din Legea nr. 36/1995 și alte persoane pot fi învestite cu autoritatea publică a autentificării, cum ar fi angajaţii delegaţi în acest scop ai misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare ale României în străinătate,

* în cadrul procedurii autentificării testamentului, pot fi prezenți 2 martori, situație pe care legea o lasă latitudinea testatorului și a notarului instrumentator. Prezența martorilor este obligatorie în cazurile reglementate de art. 1045 Cod civ., potrivit cu care: “(1) În cazul acelora care, din pricina infirmităţii, a bolii sau din orice alte cauze, nu pot semna, notarul public, îndeplinind actul, va face menţiune despre această împrejurare în încheierea pe care o întocmeşte, menţiunea astfel făcută ţinând loc de semnătură. Menţiunea va fi citită testatorului de către notar, în prezenţa a 2 martori, această formalitate suplinind absenţa semnăturii testatorului. (2) Declaraţia de voinţă a surdului, mutului sau surdomutului, ştiutori de carte, se va da în scris în faţa notarului public, prin înscrierea de către parte, înaintea semnăturii, a menţiunii „consimt la prezentul act, pe care l-am citit”.  (3) Dacă surdul, mutul sau surdomutul este, din orice motiv, în imposibilitate de a scrie, declaraţia de voinţă se va lua prin interpret, dispoziţiile alin. (1) aplicându-se în mod corespunzător. “

 Avantajele testamentului autentic:  

* fiind validat de notar, testamentul autentic are o forță probantă mai mare, făcând dovada până la declararea ca falsă a consemnărilor și a constatărilor făcute personal de  notarul public, iar cu privire la celellte elemente declarate de testator, până la proba contrară,  

* testamentul autentic este înregistrat în mod obligatoriu, imediat după autentificare, în Registrul Național Notarial de Evidență a Liberalităților inființat la Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, iar un originalul se păstrază în arhiva notarului instrumenatator, ceea ce-i imprimă acestuia  o mai mare siguranță atât din punct de vedere juridic, cât și fizic,

 * poate fi utilizat și de persoanele care sunt neștiutoare de carte, de cele care suferă de anumite infirmități sau de anumite boli care i-ar împiedica să semneze testamentul, legea instituid în acest sens o procedură clară.  Inconveniențele testamentlui autentic:  

* presupune anumite cheltuieli ce țin de autentificarea testamentului, iar în cazul martorilor – costuri cu deplasarea acestora;  

* necesită timp pentru încheierea în formă autentică.

Întocmirea testamentului autentic:

* Testatorul îşi dictează dispoziţiile în faţa notarului, care se îngrijeşte de scrierea actului şi apoi i-l citeşte sau, după caz, i-l dă să îl citească, menţionându-se expres îndeplinirea acestor formalităţi. Dacă dispunătorul îşi redactase deja actul de ultimă voinţă, testamentul autentic îi va fi citit de către notar. (art. 1044 alin. 1 Cod civ)

* Dacă s-a optat pentru cooptarea martorilor la autentificarea testamentului, întreaga procedură de dictare/consemnare se va desfășura  în prezența acestora.

* Notarul poate reformula dispozițiile dictate de testator, folosind vocabulaul juridic adecvat, putând cere lămuriri și precizări înscopul consemnării  ultimei voințe clare a acestuia.

* După citire, dispunătorul trebuie să declare că actul exprimă ultima sa voinţă. (art. 1044 alin. 2 Cod civ)

* Aceste formalități vor fi consemnate în încheierea de autentificare

* Testamentul este apoi semnat de către testator, iar încheierea de autentificare de către notar. (art. 1044 alin. 3 Cod civ)

* Semnarea se face în fața notarului public și în prezența martorilor – dacă au fost angrenați în procedură

* În cazul acelora care, din pricina infirmităţii, a bolii sau din orice alte cauze, nu pot semna, notarul public, îndeplinind actul, va face menţiune despre această împrejurare în încheierea pe care o întocmeşte, menţiunea astfel făcută ţinând loc de semnătură. Menţiunea va fi citită testatorului de către notar, în prezenţa a 2 martori, această formalitate suplinind absenţa semnăturii testatorului.  (art.1045 alin. 1 Cod civ.)

* Declaraţia de voinţă a surdului, mutului sau surdomutului, ştiutori de carte, se va da în scris în faţa notarului public, prin înscrierea de către parte, înaintea semnăturii, a menţiunii „consimt la prezentul act, pe care l-am citit”.  (art.1045 alin. 2 Cod civ.)

* Dacă surdul, mutul sau surdomutul este, din orice motiv, în imposibilitate de a scrie, declaraţia de voinţă se va lua prin interpret, .. (art.1045 alin. 3 Cod civ.) ..notarul public, îndeplinind actul, va face menţiune despre această împrejurare în încheierea pe care o întocmeşte, menţiunea astfel făcută ţinând loc de semnătură. Menţiunea va fi citită testatorului de către notar, în prezenţa a 2 martori, această formalitate suplinind absenţa semnăturii testatorului. 

* Motivul imposibilităţii dialogului verbal se poate datora stărilor patologice de surzenie, mutism, întâlnite separat sau combinat, permanente sau temporare (dacă sunt determinate de o boală, notarul va trebui să stabilească prin apelul la mijloace ştiinţifice - evaluare medicală - că testatorul are discernământ la semnarea actului). În cazul în care imposibilitatea dialogului verbal este dublată şi de imposibilitatea scrierii, notarul este lipsit de posibilitatea luării consimţământului părţii, astfel încât se va apela la un interpret pentru aducerea la cunoştinţa testatorului a conţinutului actului şi luarea consimţământului acestuia. (Noul Cod Civil - Comentariu pe articole  Flavius-Antoniu Baias, Eugen Chelaru, Rodica Constantinovici, Ioan Macovei)

* Pentru a lua consimţământul unui nevăzător, notarul public va întreba dacă a auzit bine când i s-a citit cuprinsul testamentului, consemnând aceasta în încheierea de autentificare. (art.1045 alin. 4 Cod civ.)   Revocarea testamentului.  Testamentul poate fi revocat voluntar în mod expres sau tacit, în tot sau în parte, fără să fie nevoie de o justificare din partea testatorului.  Revocarea voluntară expresă (art. 1051 Cod civil):

* se poate face printr-un act autentic prin care testatorul își manifestă voința expresă în acest sens, ce se va înscrie în RNNEL,

* se poate face printr-un alt testament ulterior, care nu tebuie să îmbrace aceeași formă cu testamentul revocat, ce se va înscrie în RNNEL,  

* nu afectează efectele actelor juridice care și-au produs deja efectul la data autentificării testamentului, cum ar fi de exemplu clauza privind recunoașterea unui copil. Revocarea voluntară tacită Potrivit art. 1052 Cod civil:

* Testatorul poate revoca testamentul olograf şi prin distrugerea, ruperea sau ştergerea sa. Ştergerea unei dispoziţii a testamentului act sau testament autentic notarial, notarul instrumentator are obligaţia înscrierii acestuia în olograf de către testator implică revocarea acelei dispoziţii. Modificările realizate prin ştergere se semnează de către testator. (alin.1) 

* Distrugerea, ruperea sau ştergerea testamentului olograf, cunoscută de testator, atrage de asemenea revocarea, cu condiţia ca acesta să fi fost în măsură să îl refacă. (alin.2)

* Testamentul ulterior nu îl revocă pe cel anterior decât în măsura în care conţine dispoziţii contrare sau incompatibile cu acesta. Efectele revocării nu sunt înlăturate în caz de caducitate sau revocare a testamentului ulterior. (alin.3) Notă: Referitor la reglementarea alin. 3 se impune precizarea potrivit cu care, testamentul ulterior este de natură a revoca tacit un testament existent dacă  respectă condițiile de fond și de formă, dacă nu conține o revocare expresă și dacă,  dispozițiile din cuprinsul său  sunt contrare sau incompatibile cu cele din actul anterior. Conform art. 1053.  Cod civil, revocarea poate fi retractată. Atfel, potrivit prevederilor textului legal menționat: (1) Dispoziţia revocatorie poate fi retractată în mod expres prin act autentic notarial sau prin testament.  (2) Retractarea unei dispoziţii revocatorii înlătură efectele revocării, cu excepţia cazului în care testatorul şi-a manifestat voinţa în sens contrar sau dacă această intenţie a testatorului rezultă din împrejurările concrete. Dispoziţiile art. 1051 alin. (3) rămân aplicabile.  (3) Retractarea unei dispoziţii revocatorii făcută printr-un act autentic notarial sau printr-un testament autentic se va înscrie de îndată de către notar în registrul naţional notarial prevăzut la art. 1046. ( art. 1046, 1068 NCC). 

2.Testamentul olograf are  următoarele caracteristici:

* trebuie scris de mână, în întregime, de testator, fiind indiferente instrumentele de scris folosite ori suportul scrierii. Dactilografierea este exclusă.  

* poate fi valabil un testament făcut cu „mâna ghidată” de către o altă persoană, numai dacă printr-o astfel de intervenție nu a fost afectată voința testatorului și dacă  întocmirea la testamentului  testatorul a fost asistat de o terță persoană.  

* aceleași condiții sunt valabile și în cazul adăugirilor făcute de testator unui testament ologarf.

 * trebuie datat (ziua, luna anul), în aceleași condiții, în sensul că data trebuie manuscrisă de testator, nefiind permisa imprimarea acesteia și nici ca datarea să fie făcută de o altăpersoană.  

* trebuie semnat de testator, semnătura fiind de esența testamentului olograf, în contextul în care prin aplicarea ei se exprimă voința personală și definitivă a voinței testatoruli.  Avantaje ale testamentului olograf întocmit în condițiile anterior expuse :  

* se poate realiza acasă sau oriunde dorește testatorul, ceea ce presupune costuri infime,  

* asigură secretul ultimelor dispoziții ale testatorului,

 * poate fi revocat cu ușurință, prin distrugerea lui sau prin întocmirea altui înscris,  

Inconveniențe:  

* poate fi întocmit numai de persoanele cunoscătoare de carte și de acelea care nu prezintă suferă de anumite  infirmităţi,  boli sau alte incoveniente de natură a le  pune în imposibilitatea de respecta cerințele privind valabilitatea testamentului olograf,

* necunoașterea de către testator a condițiilor de formă impuse de lege pentru valabilitatea testamentului, ceea ce de multe ori, se materializează într-o formă defectuoasă a acstuia, iar apelarea la sfaturile unui jurist poate fi costisitoare.

* uneori asigurarea condițiilor de păstrare a unui astfel de testament poate fi nesigură și de natură a duce la pierderea sau distrugerea actului și chiar la falsificarea lui de persoanele interesate,

* poate fi contestat mult mai ușor în instanță,

* procedura succesorală notarială în cadrul căreia se prezintă un astfel de testament poate deveni mai anevoioasă în cazul sut luate în considerare formalitățile de deschidere a acestui în condițiile reglementate de art. 1042 Cod civil:  „(1) Înainte de a fi executat, testamentul olograf se va prezenta unui notar public pentru a fi vizat spre neschimbare.  (2) În cadrul procedurii succesorale, notarul public procedează, în condiţiile legii speciale, la deschiderea şi validarea testamentului olograf şi îl depune în dosarul succesoral. Deschiderea testamentului şi starea în care se găseşte se constată prin proces-verbal.  (3) Cei interesaţi pot primi, după vizarea spre neschimbare, pe cheltuiala lor, copii legalizate ale testamentului olograf.  (4) După finalizarea procedurii succesorale, originalul testamentului se predă legatarilor, potrivit înţelegerii dintre ei, iar în lipsa acesteia, persoanei desemnate prin hotărâre judecătorească.”